Marşul Cultural Internaţional „Nichita Stănescu”, un succes organizatoric şi mediatic

Sâmbătă, 27 martie 2010, Drobeta-Turnu-Severin şi comuna Şişeşti s-au aflat, pentru o zi, în centrul atenţiei lumii culturale şi mediatice. Motivul l-a constituit Marşul Cultural Internaţional „Nichita Stănescu”. Evenimentul, aflat la cea de-a treia ediţie – prima fiind în august 2008, la Băile Heculane, iar a doua în septembrie, acelaşi an, la Curtea de Argeş – a fost dedicat memoriei lui Nichita Stănescu, a cărui aniversare va fi la sfârşitul acestei luni (31 martie). Manifestarea s-a derulat sub egida Consiliului Judeţean Mehedinţi şi a Centrului Cultural al acestui for, centru care, începând cu 18 martie, poartă numele marelui poet român.

La adoptarea acestei ini­ţi­a­tive au votat în unanimitate toţi membrii consiliului, indi­fe­rent de culoarea politică. Acest caz de unanimitate este fără precedent în istoria recen­tă a judeţului. Iniţiatorul de­mer­sului a fost poetul Laurian Stănc­hescu, numit, de curând, prin ordinul prefectului de Me­he­dinţi, Ion Mîţu, preşe­din­te al Comisiei Judeţene de Cul­tură. El s-a bucurat de receptivitatea preşedintelui Con­­siliului Ju­de­ţean Mehe­din­ţi, Marius Bălu, şi a noului director al Centrului Cultural „Nichita Stănescu”, Marian Popescu.

Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge

Chiar dacă organizatorii şi par­ticipanţii au avut natura de par­tea lor, blândul soare pri­mă­văratic însoţindu-i per­ma­nent, ziua n-a fost deloc una uşoară. S-au trezit în zorii zilei, pentru că autocarele care ur­mau să-i ducă în comuna Şi­şeşti aveau ca oră de plecare 7,30, de pe esplanada Palatului Cul­tural „Teodor Costescu”. Odată ajunşi în comuna Şi­şeşti, oaspeţii au fost în­tâm­pinaţi de primarul aşezării, Marian Răducan, care a ţinut să le mulţumească or­ga­ni­za­to­rilor pentru faptul că au ales ca punctul de plecare al acestei ac­ţiuni să fie aşezarea pe care o păs­toreşte. „Mă simt mândru că fac parte din această loca­li­tate, care, în 1981, datorită pro­fesorului Titu Dinuţ, s-a bucurat de vizita marelui poet Nichita Stănescu”, a spus prim-gos­podarul comunei, ca­re le-a urat apoi temerarilor iubitori de poezie şi de Nichita  să ajungă cu bine la Turnu-Severin.

Renaştere culturală

Marian Popescu, tânărul di­rec­tor al Centrului Cultural „Ni­chita Stănescu”, a declarat că asistăm la un moment im­portant pentru viaţa culturală mehedinţeană, în special, pen­tru viaţa culturală a României şi a Serbiei, în general, şi a salutat prezenţa artiştilor sârbi, devotaţii prieteni ai lui Nichita. „Vă mărturisesc că, atunci când, alături de poetul Laurian Stănchescu, am pus bazele acestui marş cultural, a fost ne­voie de o vizită la prietenii noş­tri sârbi. Ia-m anunţat că o să mergem treizeci de kilo­metri pe jos. Replica lor a fost uluitoare: «Pentru Nichita, vom merge şi treizeci de kilometri pe sub Dunăre, dacă e nevoie». Mulţumesc tuturor celor care au dat curs invitaţiei noas­tre de a participa la aceas­tă acţiune inedită şi în­drăz­nea­ţă, precum şi preşedintelui Con­siliului Judeţean Mehe­dinţi, Marius Bălu, fără spri­ji­nul căruia nu am fi putut de­mara această acţiune. Haideţi, împreună, să scoatem Me­he­din­ţiul din această stare de se­mi­letargie, să dovedim că putem în­treprinde acţiuni ma­jo­re. Împ­reună cu par­la­men­ta­rii noştri, cu consilierii ju­de­ţeni, cu reprezentanţii par­ti­de­lor po­li­tice, să dovedim că Me­he­dinţiul trebuie să se ridice şi să ajungă acolo unde îi este lo­cul: în fruntea României”, a în­demnat Marian Popescu.

Pledoarie pentru respectarea valorilor

Marius Bălu, preşedintele Consiliului Judeţean Me­he­dinţi, a amintit faptul că despre oa­menii mari este foarte greu să vorbeşti mai ales când ei î­n­şişi sunt maeştri ai Cu­vântului. „Pentru ei putem face însă al­t­ceva: să-i admirăm, să-i res­pectăm, să le povestim copiilor noştri despre operele lor, să-i pre­ţuim şi să ne amintim me­reu de ei, fie în gând, fie prin manifestări de genul acesteia. Cred că oricine l-a cunoscut pe Nichita, fie numai şi pentru o clipă, oricine l-a citit şi l-a ascultat, sau a auzit poveşti despre Nichita, îi poartă o amin­tire dulce, tandră, cu­vi­oa­să. Cred că acolo unde se află acum – şi aş vrea să cred că se află chiar în inimile noastre – , cu bunătatea lui imensă, se bu­cură de faptul că astăzi îi ado­răm paşii de la Şişeşti la Se­verin”, a afirmat preşedintele Bălu.

„Fratele Adam” despre „fratele Nichita”

Despre eveniment şi despre prietenul său Ni­chita Stănescu a vorbit şi „fratele Adam”, ma­rele poet sârb Adam Puslojić, membru din 1995 şi al Aca­demiei Române.  „Asistăm la un miracol – a spus acesta. Vă mărturisesc că eu nu l-am crezut pe Laurian atunci când mi-a vorbit pentru prima dată de acest proiect. Iată că uneori este posibil şi imposibilul, aşa cum şi Nichita Stănescu a fost un caz unic, nu numai de poet total şi absolut, ci şi de om simplu, de Dumnezeu aşa mai micuţ, care, atunci când a respirat, a alcătuit miracole. Vreau să vă spun că eu sunt înfiatul Ploieştiului, datorită miracolului care a fost Nichita, eu sunt primul om declarat Cetăţean de Onoare al oraşului Ploieşti după cel de-Al Doilea Război Mondial. Aşa cum noi l-am înfiat pe Nichita la Belgrad: este singurul om din lume care poartă cheia de aur a oraşului nostru, nefiind nici rege, nici şef de stat, nici prim-ministru, ci rege al poeziei…”

„Eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care vorbeşte”

Adam Puslojić le-a vorbit apoi celor prezenţi despre celebrele autoportete stănesciene. „Să ştiţi că Nichita în viaţă a scris 24 de autoportrete în versuri. A desenat şapte. Primul şi ultimul desen l-a făcut la Belgrad. În celebra sa carte «Belgradul în cinci prieteni» se află primul autoportret, iar cu numai o lună înainte de apleca spre veşnicie, a conceput ultimul autoportret în care semăna cu portretul lui Eminescu tot de mâna lui Nichita alcătuit. Din cele douăzeci şi patru de autoportrete în versuri, Nichita a scris şapte la Belgrad, printre care primul şi ultimul. Acesta pe care îl ţin eu acum în braţe este primul dintre ele, binecunoscut: «Eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care vor­beşte». Ceva mai miraculos nu a spus nimeni în lume, căci ce altceva este poetul dacă nu «o pată de sânge care vorbeşte», dar şi fiecare om ce este dacă nu tot «o pată de sânge care vorbeşte». Totul printr-un simplu gest de dăruire, pentru că el a venit la mine în casă iar eu l-am rugat: «Nichita, fra­te, scrie şi tu ceva». El mi-a răspuns: «Bătrâne, n-am talent». «Bine», zic, «atunci scrie aşa: Eu, Nichita Stănescu, poetul naţional al României, n-am talent.» S-a retras apoi şi a scris acest mesaj miraculos. Când s-a despărţit de noi, cu două luni înainte de veşnicie, a scris asta: «Eu m-am născut după ce am murit. După ce am murit, m-a înfiat cuvântul.» Să ştiţi că Nichita nu că este cu noi sau peste noi. Nichita este în fiecare din noi”, a con­chis marele poet sârb.

Drobeta-Turnu-Severin, pe axa marilor evenimente culturale internaţionale

Iniţiatorul Marşului Cul­tural Internaţional „Nichita Stănescu”, poetul Laurian Stănchescu, a povestit apoi cum de a ajuns Nichita să vadă Şişeştiul: „După ce l-am invitat şi am venit cu el pentru prima dată în judeţ, Nichita m-a rugat să mergem să vedem ceva extraordinar în judeţ. Atunci, câţiva prieteni se­ve­ri­neni, printre care şi Valentin Vasilescu, aici de faţă, au pr­o­pus să mergem la un olar ce­lebru din comuna Şişeşti, astfel că, în peregrinarea noas­tră, am oprit la casa pr­o­fe­so­rului şi poetului Titu Dinuţ. Evenimentul acesta aşa­ză o­ra­şul Drobeta-Turnu-Se­v­erin pe axa marilor eve­ni­mente cul­tu­rale inter­na­ţio­na­le.”
În încheiere, Doiniţa Chir­cu, deputat din partea PD-L Mehedinţi în Parlamentul Ro­mâniei, a subliniat imensa di­men­siune morală a eve­ni­men­tului. „Centrul Cultural Me­he­dinţi renaşte,  şi nu oricum, ci la dimensiunea numelui pe ca­re şi l-a asumat”, s-a arătat în­cre­zătoare doamna deputat, care a citit apoi câteva versuri din opera stănesciană. Ul­te­ri­or, cei prezenţi au vizitat Li­ceul Teoretic „Gheorghe Io­nes­cu-Şişeşti”.

Refăcând un traseu intrat în mitologia poeziei

Marşul s-a desfăşurat pe o distanţă de 30 de kilometri, de la Şişeşti la Drobeta-Turnu-Se­verin (singura porţiune pe care s-a apelat la autocare fiind Dea­lul Colibaşi), un traseu pe care, cândva, Nichita Stănescu l-a parcurs el însuşi, lăsând măr­turii pe care oamenii locu­ri­lor le păstrează cu sfinţenie. Au mărşăluit, alături de par­ti­cipanţii români, mari scriitori şi artişti din Serbia: Adam Puslojić, Dragoljub Firulović, Miljurko Vukadinović, Mafa Hadjiahmotović, Skalušević Saša, Ivan Tomić. Startul s-a dat din localitatea Ciovâr­nă­şani, la ora 9,30, panglica fiind tă­iată de Marius Bălu, pre­şe­dintele Consiliului Judeţean Me­hedinţi, şi de poetul sârb Adam Puslojić. La eveniment au luat parte şi doi maratonişti ai Clubului Sportiv Municipal, Cătălin Poenaru şi Samoel Biţă, dar şi numeroşi oameni poli­tici, printre care pre­şe­dintele PNL Mehedinţi, Liviu Mazilu, şi preşedintele PSD Drobeta-Turnu-Severin, Ma­rius Screciu. După ore bune de mers, sute de litri de apă plată şi biscuiţi înfulecaţi pentru a pă­căli foamea, temerarii am­ba­sadori ai lumii stănesciene au ajuns la Drobeta-Turnu-Se­ve­rin în jurul orei 15, fiind în­tâm­pinaţi de viceprimarul Mir­cea Grosu.

S-a poposit apoi în par­cul Colegiului Naţional „Traian”, la statuia poetului Mi­hai Eminescu, unde par­ti­ci­pan­ţii şi-au tras sufletul, au im­provizat o conferinţă de presă şi au vorbit despre viaţa şi ope­ra lui Nichita Stănescu, acest fascinant univers poetic cu care judeţul nostru se poate mân­dri că s-a intersectat. Mar­şul Cultural Internaţional „Ni­ch­ita Stănescu” 2010, prin „ne­bunia” sa, s-a dovedit a fi, iată, un semn de mult aşteptată normalitate pentru viaţa cul­tu­rală a acestui judeţ.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s