Biserica de la Dîlbociţa a fost resfinţită

Sâmbătă, 8 mai 2010, Prea Sfinţitul Nicodim, episcopul Severinului şi Strehaiei, împreună cu Prea Sfinţitul Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, au săvârşit slujba de resfinţire a bisericii cu hramul ,,Sf. Ierarh Nicolae” din parohia Dîlbociţa, protoieria Baia de Aramă.

This slideshow requires JavaScript.


Fiecare om este legat su­fleteşte de biserica lângă care a crescut. Ea este centrul întregii vieţi a creştinului. Satul meu natal, fiind un cătun cu câteva zeci de familii, nu a avut niciodată biserică înlăuntrul lui. Casa lui Dumnezeu era şi este, pentru noi, firizenii, bi­serica din satul vecin, aflat la doi kilometri distanţă, Dîlbo­ciţa.
Este locul unde primim prima taină, Botezul, prin care omul, prin întreita afundare în apa sfinţită de preot, în numele Prea Sfintei Treimi, dobân­deşte iertare de păcatul stră­moşesc şi de toate păcatele făcute până atunci, se naşte din nou duhovniceşte şi se face membru al Bisericii lui Hristos. Este locul unde primim taina Nunţii, în care bărbatului şi femeii ce se unesc liber în căsătorie li se dă prin preot harul Sfântului Duh, cei doi devenind un singur trup. Este locul unde ne îngropăm îndureraţi morţii. Este locul celor mai frumoase sărbători pascale, când ne primenim cu hainele cele mai frumoase şi plecăm de cu seara să asistăm la slujbă.
Întreaga noastră viaţă creş­tină este legată de biserica din Dîlbociţa. O bună vreme a fost atinsă de coada Necu­ratului, care credea că a găsit sălaş prielnic pe aceste mi­nunate meleaguri. Tencuiala îi căzuse, oamenii veneau tot mai rar la slujbe şi încălcau tot mai des poruncile Domnului.

Era un timp al cumplitului blestem, femeile se chirceau ca florile în ger sau se umflau ca putinile în râu, bărbaţii ajun­seseră să bea răchiul ca pe apă, încât atunci când tăiau lemnele la abric îşi tăiau degetele de parcă ar fi avut altele de schimb. Dumnezeu a fost cuprins de milă văzând toate acestea, astfel că a aranjat ca aici să ajungă un preot vrednic. Păstorită din 1 noiembrie 2008 de părintele Marius Pălărie, biserica de aici a suferit schimbări în bine, prin lu­crările ce s-au efectuat la ex­terior şi la interior. Astfel, s-a executat o nouă tencuială, s-a înlocuit tabla bisericii, s-a pavat intrarea şi pridvorul sfântului locaş, s-a făcut un nou gard împrejmuitor şi s-a împodobit interiorul cu obiecte de cult. Construită între anii 1908-1915, ultima reconstrucţie capitală avusese loc între anii 1978-1982, cu osteneala preotului Doru Dumbravă, a consiliului paro­hial şi prin contribuţia eno­riaşilor parohiei.

Încununarea acestor osteneli s-a făcut prin slujba de resfinţire

În această lună, în ziua a opta, ziua pomenirii sfântului măritului apostol şi evanghelist Ioan, într-o sâmbătă poleită de razele soarelui primăvăratic,  sfânta noastră biserică din Dîlbociţa s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru zecile de credincioşi veniţi să asiste la un moment de referinţă din viaţa acestor minunate me­leaguri: resfinţirea bisericii cu hramul ,,Sf. Ierarh Nicolae”, în prezenţa Prea Sfinţitului Ni­codim, episcopul Seve­rinului şi Strehaiei, şi a Prea Sfinţitului Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria. „Ne aflăm pe valea râului Coşuştea. Aici şi-a purtat paşii Sfântul Nicodim de la Tismana. Aici, pe valea aceasta, Sfântul Ni­codim a ridicat Mănăstirea Coşuştea-Crivelnic. La solici­tarea conducerii Primăriei co­munei Ilovăţ şi a credincioşilor acestor locuri, am redeschis această mănăstire, primăria atribuind mănăstirii terenul. Am numit aici drept stareţ un tânăr ieromonah de la mă­năstirea Vodiţa, Calinic Dră­ghici, cu studii teologice de­săvârşite la Facultatea de Teologie Romano-Catolică de la Veneţia, aflat, în acest mo­ment, în Spania, cu o bursă de patru luni. Chiar dacă acolo sunt numai ruine, prin bunăvo­inţa conducerii obştii de aici, a unor oameni de suflet aflaţi în funcţii im­por­tante, dar călăuziţi de puterea credinţei precum domnul ministru Ionel Manţog, fiu al satului Firizu, vom beneficia de sprijin în ridicarea ctitoriei Sfântului Nicodim. Mănăstirea datează, testamentar vorbind, din hrisoave ce se păstrează, din anul 1490… Avem aici o parohie mică, de categoria a III-a C, cum spunem noi, sunt, iată, 113 familii, dar în această parohie l-am hirotonit preot pe părintele Marius Pă­lărie, care, după ce a primit harul preoţiei, a insistat şi dorit să facă o lucrare deosebită şi  s-a străduit să renoveze locaşul de cult”, a amintit PS Ni­codim.

PS Siluan: „Bucuraţi-vă de darul pe care Dumnezeu vi l-a dat!”

Episcopul Severinului şi Strehaiei l-a rugat apoi pe PS Siluan să le spună celor prezenţi câteva cuvinte de folos duhovnicesc. „Este mare ziua aceasta pentru că biserica dumneavoastră din nou stră­luceşte, plină de Harul Duhului Sfânt… Nu este puţin lucru să simţi că în această lume nu eşti singur, că ai un loc unde poţi să îţi uşurezi sufletul, unde să îţi spui păsurile tale, unde să îţi încredinţezi bucuriile tale, un loc în care cele mai importante momente ale vieţii noastre ca oameni şi creştini în acelaşi timp se pecetluiesc… Bucuraţi-vă de darul pe care Dumnezeu vi l-a dat, mai ales acesta al sfinţirii bisericii, îndreptaţi-vă paşii neîncetat în fiecare duminică şi în fiecare zi de sărbătoare, dar şi în zilele de peste săptămână şi mai ales în momentele în care sufletele dumneavoastră vor fi încărcate de multă greutate şi suferinţă, dar şi de bucurie, îndreptaţi-vă paşii spre biserică! Aici, înaintea lui Dumnezeu să aprindeţi o lumânare, ca lu­mina, binecuvântarea, bună­tatea şi mângâierea sa să strălucească din nou în su­fletele dumneavoastră, care sunt nemuritoare, făcute după Chipul lui Dumnezeu şi după care Hristos însetează ca să fie veşnic împreună cu el. În­văţaţi-i aceasta şi pe copiii dumneavoastră ca să ne putem bucura cu toţii de da­rurile lui Dumnezeu. Ultimul nostru gând se îndreaptă către Dumnezeu, ca să-l întărească şi să-l ajute pe părintele dum­neavoastră, astfel încât să continue ceea ce a început, nu doar lucrarea aceasta ex­terioară a bisericii, ci mai ales lucrarea de întărire a sufletelor dumneavoastră”, a subliniat PS Siluan. Preotul Viorel Vlăducu, consilier episcopal, a dat apoi citire actului de resfinţire a bisericii cu hramul ,,Sf. Ierarh Nicolae” din parohia Dîlbociţa, protoieria Baia de Aramă. În după-amiaza zilei de sâmbătă ierarhii au mai vizitat mănăstirile Coşuştea-Crivelnic, Gura Mo­trului şi Strehaia.

Preotul paroh din Dîlbociţa a primit rangul de sachelar

Tot cu acest prilej s-a săvârşit Sfânta Liturghie, la finalul căreia preotul paroh din Dîlbociţa a primit rangul de sachelar. La final, cei doi ierarhi au săvârşit şi botezul fiicei părintelui, pe nume Maria Alexandra. Tot cu acest prilej a fost hirotesit întru duhovnic părintele Ioan Ovidiu Polexă, paroh al parohiei Cerneţi I şi consilier pe probleme de învăţământ şi tineret în cadrul Eparhiei.

Hram la Mănăstirea Coşuştea-Crivelnic

Mănăstirea Coşuştea-Crivelnic, ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana, îşi va prăznui sâmbătă, 15 mai, hramul „Sfântul Pahomie cel Mare”. Această Sfântă Mănăstire este situată pe malul stâng al râului Coşuştea, la o distanţă de doi kilometri de satul Firizu. Şi-a început activitatea în timpul Sfântului Nicodim de la Tismana, care a stat o perioadă în zona Ilovăţului, prima atestare documentară datând din anul 1493, şi a funcţionat până în secolul al XVIII-lea, când apare consemnată în Catagrafiile  Mănăstirilor Oltene în rândul „capelelor” cu denumirea de „Sfânta Mănăstire Crivelnicul”. Potrivit hotărârii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, din data de 5 iulie 2005, locaşul a fost reînfiinţat ca mănăstire de călugări, în cadrul Protopopiatului Baia de Aramă. Redeschiderea acestei vetre monahale coincide astfel cu înfiinţarea unui nou centru de spiritualitate şi de întărire a activităţii misionare în acest colţ de Mehedinţi.

Şi tot sâmbătă va fi sfinţit noul Centru de Asistenţă pentru Persoanele Vârstnice de la Ilovăţ şi se va pune piatra de temelie a unei capele.

O viaţă în slujba credinţei

Pentru activitatea pastorală neostenită, îi urăm, şi cu acest prilej, multă sănătate Prea Sfinţitului Nicodim, care a împlinit recent patruzeci şi opt de ani. Într-o perioadă scurtă de timp, episcopul nostru a pus piatra de temelie, a sfinţit şi resfinţit biserici. A construit biserica şi corpuri de chilii la Mănăstirea Vodiţa, reînfiinţată în 1990. A hirotonit peste 75 de preoţi. A înfiinţat în anul 2004 Asociaţia „Filantropia Severin” al cărei preşedinte este. În acelaşi an a înfiinţat trei noi protopopiate în oraşele: Vînju Mare, Baia de Aramă şi Drobeta-Turnu-Severin. A înfiinţat, în anul 2005, postul de radio „Lumina” al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, corul „Kinonia” şi Editura Didahia Severin. A iniţiat editarea revistelor „Didahia”, „Didahia pentru copii şi părinţi” şi  „Didahia pentru preoţi”, începând din luna ianuarie 2006. A înfiinţat şi reînfiinţat cinci mănăstiri: Coşuştea-Crivelnic, Cerneţi, Baia de Aramă, Jiana şi Godeanu. Acestora li se alătură, ca o încununare, demersurile pentru construirea Catedralei Episcopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Drobeta-Turnu-Severin.

Galerie imagini

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s