Te-aș fi iubit

Te-aș fi iubit cum focul aprins la
Cumpăna nopții-n câmpie întunericul,
Pulberi stelare ar fi rătăcit haotic prin cer,
Și te-aș fi vrut trup și suflet ofrandă
Păgânului demon ce sălășluia în inima mea.

Iar tu m-ai fi ademenit ca o sirenă,
Și nevăzuți am fi pornit spre adâncuri,
Un cântec doar ar fi rămas din noi.
Și te-aș fi vrut trup și suflet ofrandă
Păgânului demon ce sălășluia în inima mea.

Păianjeni lunari ar fi țesut plase de argint la ferestre,
Negreșit pasul hoinar ne-ar fi purtat umbrele
De mână pe străzile în plin carnaval.
Și te-aș fi vrut trup și suflet ofrandă
Păgânului demon ce sălășluia în inima mea.

– Tu, parcă intraseși în pământ
Sau poate că nu te născuseși…

Iarăși pasul hoinar îmi poartă umbra pe străzile lacustre.